Învățământul religios

În anul 2014, predarea disciplinei religie, în cele două județe, s-a derulat conform legilor și metodologiilor în vigoare ale statului român, fiind vizată formarea religios-morală a elevilor care au frecventat ora de religie și chiar atingerea unor standarde curriculare de performanță, în cadrul procesului de învățare și aprofundare.

Ministerul Educaţiei Naţionale, Patriarhia Română şi Secretariatul de Stat pentru Culte au semnat joi, 29 mai 2014, un protocol de colaborare care vizează predarea disciplinei religie – cultul ortodox – în învăţământul preuniversitar şi organizarea învăţământului teologic ortodox preuniversitar şi universitar.

În virtutea acestui acord, unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia legală de a asigura respectarea convingerilor, a valorilor şi a simbolurilor religioase; programele școlare vor fi elaborate de MEN, în colaborare cu Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte; reprezentanţii Patriarhiei Române/ai centrelor eparhiale pot participa cu statut de invitat la activităţile de inspecţie şcolară, ceea ce s-a și aplicat, începând cu luna decembrie 2014, în școli din Eparhia Buzăului și Vrancei; noile manuale de religie – cultul ortodox – sunt avizate de Patriarhia Română şi se aprobă conform legii; încadrarea personalului didactic pe catedre de religie se face cu avizul scris al chiriarhului (binecuvântare), iar retragerea motivată a acestui aviz duce la încetarea de drept a contractului individual de muncă, conform legislaţiei în vigoare.

De altfel, unui singur profesor titular, din municipiul Buzău, i s-a retras binecuvântarea de a preda religia, începând cu anul școlar 2014-2015, pentru abateri grave de la morala cultului ortodox, în baza rezultatelor unei anchete realizate de Corpul de inspecție bisericească.

În data de 30 iunie 2014, Sectorul Învățământ și activități cu tineretul a înaintat Sectorului Teologic-educațional al Patriarhiei Române, o serie de propuneri pentru realizarea la nivel național a unei Proceduri de acordare și retragere a avizului scris (binecuvântării) al chiriarhului pentru încadrarea personalului didactic în învățământul religios, teologic preuniversitar și universitar.

În anul școlar curent, în județul Buzău, predau religia 226 profesori, dintre care 78 preoți și 148 de mireni, cu studii universitare de specialitate, iar în județul Vrancea, 140 profesori, dintre care 56 preoți și 84 mireni. În județul Buzău, activitatea acestora este coordonată de către Pc. pr. prof. Costache Andrei-Ștefan, inspector școlar pentru disciplina religie, la ISJ Buzău, care a ocupat jumătatea de normă vacantă la instituția mai sus amintită, în luna septembrie 2014. În județul Vrancea, inspector școlar pentru disciplina religie este Pc. pr. prof. Ion Dragu, încadrat cu jumătate de normă la ISJ Vrancea.

            Consilierul eparhial al Sectorului învățământ și activități cu tineretul colaborează permanent cu profesorii de religie în cele două județe, oferindu-le consultanță și suport metodic și managerial, participând la inspecții de specialitate în școlile din Eparhie, organizând și participând la întâlniri cu aceștia, în cadrul consfătuirilor anuale cu profesorii de religie din fiecare județ, cât și în cadrul reuniunilor lunare, la care este invitat, cu șefii de cercuri pedagogice din județul Buzău.

            Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a oferit peste 1000 unități bibliografice, pentru premierea elevilor buzoieni și vrânceni, care s-au distins la Olimpiada județeană de religie, din județele Buzău și Vrancea, pentru suplimentarea materialelor de promovare ale regiunii noastre; pentru laureații Festivalului de muzică psaltică „Lăudați pe Domnul”, organizat de Colegiul Național „Unirea” Focșani, în data de 11 aprilie 2014; în cadrul proiectului multilateral Comenius „Arta populară și influența ei asupra culturii europene”, găzduit de Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, derulat în perioada 8-15 noiembrie 2014, precum și finanțare pentru prezentarea unor grupuri de elevi la diferite activități didactice interjudețene.

            O premieră în acest sens a constituit-o donarea a 5000 de exemplare din lucrarea „Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu”, editată în acest an de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, pentru toți elevii premianți din clasele VIII-XII, din județele Buzău și Vrancea.

            La rândul lor, școlile din Eparhie au apreciat și cultivat relația cu Centrul eparhial, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian fiind prezent, atunci când invitația a fost lansată în timp util, în mijlocul unor comunități școlare din Eparhie, la momente aniversare din anul 2014: Liceul pedagogic „Spiru Haret” din Buzău, Colegiul Național „Alexandru Vlahuță” din Râmnicu Sărat, Grădinița cu program normal „Cuvioasa Parascheva” din Buzău și altele. 

            Tot acest eșafodaj, care sprijină și întărește rolul învățământului religios în educația școlară, a fost minat și relativizat de o hotărâre a Curții Constituționale a României, din data de 12 noiembrie 2014, care declara neconstituțional statutul disciplinei religie din trunchiul comun, în învățământul românesc. Astfel, potrivit „judecății” magistraților investiți în scopul asigurării supremației Legii fundamentale, pentru ca românii să beneficieze de libertatea învățământului religios, garantat în Constituție – articolul 32, alin. 7 –,  părinții sau tutorii va trebui să facă o cerere pentru ca elevilor să li se asigure acest drept, în școlile de stat.

Pentru a informa corect credincioșii din Eparhie, responsabilul Sectorului învățământ și activități cu tineretul a publicat un articol în revista eparhială „Glasul adevărului” privitor la statutul disciplinei religie în majoritatea sistemelor de învățământ europene și a emis un comunicat de presă referitor la măsura înjositoare pentru majoritatea elevilor, luată prin decizie constituțională.

Până la publicarea motivației acestei decizii a Curții Constituționale a României, hotărârea de mai sus s-a dovedit a fi, în 2014, o lovitură imorală ce a țintit stabilitatea jurisprudenței existente în România, o represiune a drepturilor majorității, după anti-modele democratice, și un atac ingrat asupra impactului pe care educația religioasă l-a avut asupra formării intelectuale și morale a poporului român, atât înainte, cât și după perioada ateo-comunistă.